Copilaria anilor '90

                                                                                        00:30

Copilaria este cu siguranta cea mai frumoasa perioada a vietii. Cui nu ii este dor de copilarie ? Cand eram mica, imi spuneam ca de abia astept sa cresc, sa nu mai fiu considerat un copil. Acum imi doresc sa dau timpul inapoi, sa mai pot fi copil. De abia asteptam sa ies de la scoala si sa ma duc sa bat mingea la colt de strada, cu prietenii mei. Mama tipa dupa mine sa intru in casa sa ma schimb, sa nu imi stric uniforma albastra. Fugeam repede in casa, imi dadeam pantofii jos, dresul alb si uniforma, puneam pe mine o pereche de blugi si o bluza, nepasandu-mi cum aratam imbracata si ieseam afara. Aveam un ceas mov la mana si mereu verificam cand se face ora 18:00 ca sa ma duc in casa sa ma uit la copiii de la 402 si sa mananc cea mai gustoasa mancare. Mancam cu cea mai mare viteza, jumatate din mancare fiind pe bluza mea, dar nu imi pasa, pentru ca trebuia sa ajung afara sa ma joc. Haine rupte din cauza cazaturilor. Cine nu a avut ? Dar ce, imi pasa cand le rupeam? Imi pasa de adidasii murdari ? Nu. Cadeam, ma rdicam, ma prefaceam ca nu ma doare si ma jucam din nou.

Vara insemna mult soare si multa joaca. Mai mult timp pentru ratele si vanatorii, pasarica muta-ti cuibul, 1, 2, 3, la perete stai, lapte gros, de-a v-ati ascunselea, leapsa pe culori, etc.

Singura mea frica iarna, era la scoala. Imi era frica sa ies in pauze, sa nu ma frece baietii cu zapada, dar mereu sfarseam cu zapada in haine. Seara, asteptam sa vina tata acasa ca sa ma traga cu sania.

Pe atunci sa mananc paste cu fructe de mare, mancare internationala, etc ? Nea. Gem pe paine dimineata, apa de la robinet si ca desert corcoduse cu sare. Imi dadea tata 2000 de lei ( lei vechi ) si ma duceam si cumparam jumatate de magazin. Nuga, pernute Viva, guma Turbo, napolitane Naty, inghetata Polar, mentosane la greu, glucoza si tigari din gume ( toti fumam tigari din guma si stixuri ). Ma trimitea tata sa ii iau napolitane varsate, iar eu ca orice copil obisnuit mancam jumatate de punga pe drum si cand ajungeam acasa il intrebam " tati, pot lua si eu o napolitana?". Ma trimitea sa iau 2 paini in fiecare zi si ajungeam acasa cu 1 paine jumate pentru ca jumatate era mancata, mai ales daca era calda ( mereu aveam paine calda la magazinul din colt, la Nea Gica ).

Andra, draga mea prietena, mereu bateam in poarta ta sa iesim afara, si app, inca salivez dupa ciresul din gradina ta. Eu aveam visine, tu cirese. Mereu ai avut cam 20 de pisici si 2 caini. Inca iti urasc pisicile alea turbate si ciudate. Iti bateam in poarta si iesea mama ta " Sarutmana mama lui Andra, o lasati pe Andra afara ? -Nu, ca invata ". Dar ce, eu eram fraiera sa plec acasa? Mai asteptam 10 minute pentru ca eram sigura ca trebuia sa apari si asta se intampla de fiecare data.

Multumesc copilarie ca nu mi-ai dat tehnologie.

Copilaria, singurul paradis pierdut.